Scurt istoric

         Penitenciarul Bucureşti Rahova este situat la 8 km de centrul capitalei, pe şoseaua spre Alexandria. Construcţia sa a început în anul 1991 pe amplasamentul vechiului penitenciar care a funcţionat la o capacitate de 2250 persoane, începând cu 1973 până în anul 1988 când a fost demolat. Darea în folosinţă a celui actual s-a făcut în etape începând cu anul 1997.
         Perimetrul total atribuit este de 92.200 mp din care s-a construit şi împrejmuit o suprafaţă de 62.100 mp.
         Este un penitenciar profilat pe deţinerea arestaţilor preventivi (bărbaţi) şi a condamnaţilor (bărbaţi) clasificaţi în regim închis.
         Unitatea are 7 secţii de deţinere interioară şi o secţie de deţinere exterioară. Acestea conţin un număr 237 camere de deţinere cu capacitate cuprinsă între 4 şi 10 paturi, capacitatea legală de deţinere fiind de 1685 locuri la sediul penitenciarului şi de 40 locuri la GAZ Bragadiru. În plus, pe interiorul secţiilor de deţinere sunt amenajate cabinete medicale, cluburi, săli de forţă. De asemenea, în incinta penitenciarului sunt amenajate în aer liber 2 terenuri de sport, un spaţiu cu săli de clasă, o biserică, etc.
         Pentru asigurarea condiţiilor necesare custodierii persoanelor private de libertate pe perioada executării pedepselor, Penitenciarul Bucureşti – Rahova dispune de facilităţi administrative, incluzând aici un bloc alimentar, ateliere, magazii, garaj auto, etc.
         În exteriorul amplasamentului din Bucureşti, penitenciarul dispune de o fermă agrozootehnică (GAZ) în localitatea Bragadiru, unde există posibilitatea cultivării terenurilor în vederea asigurării unor produse necesare preparării hranei persoanelor private de libertate custodiate.
         Activitatea Penitenciarului Bucureşti – Rahova se bazează pe lege, ordine şi instrucţiuni şi nu în ultimul rând pe încrederea comunităţii locale, fapt ce atestă încă o dată că suntem un partener social apt să gestioneze eficient resursele statului pentru resocializarea persoanelor care au comis infracţiuni. Coordonatele în acest domeniu se înscriu pe trei axe: încadrarea în prevederile UE cu privire la procesul custodial şi social, valorizarea funcţiei educative comparativ cu funcţia custodială, exploatarea la maxim a resurselor societăţii civile, singura în măsură să aloce capitalul uman necesar pentru recuperarea morală şi socială a persoanelor care au săvârşit infracţiuni.